Înțelesuri
- 1
Fulgi mici și albicioși de piele uscată care se desprind de pe capul omului și se văd în păr sau pe haine.
„Șamponul ăsta nou m-a scăpat de mătreață.”
- 2
Algă verde care plutește ca o pânză pe apele stătătoare; mătasea-broaștei.
„Iazul era acoperit de mătreață.”
Cum se folosește
Fără plural. Genitiv-dativ: mătreții. Despărțire: mă-trea-ță.
Expresii și locuțiuni
- mătreața-braduluiLichen cenușiu-verzui care atârnă ca o barbă de crengile brazilor și ale altor copaci; i se mai spune mătreață-de-arbori.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- mătreții
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Probabil din latina populară (*matricia).