Înțelesuri
- 1
Proprietate fizică a materiei, prin care curenții electrici și magneții se influențează între ei.
„Magnetismul acului busolei îl face să arate nordul.”
- 2
Ramură a fizicii dedicată proprietăților magnetice ale substanțelor.
„La fizică am învățat despre magnetism.”
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Etimologie
Din franceză (magnétisme) și din germană (Magnetismus).