Înțelesuri
- 1
A freca un obiect ca să lucească.
„Bunicul își lustruia pantofii în fiecare duminică.”
- 2
(Figurat) A rafina, a șlefui un text sau o purtare.
„Și-a lustruit discursul până seara târziu.”
Sinonime
- a poliza
- a șlefui
Cum se folosește
Prezentul: eu lustruiesc, el lustruiește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- lustruiesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- lustruiește
- imperfect pers. 1 singular
- lustruiam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să lustruiesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să lustruiască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „lustru” și sufixul -ui.