Înțelesuri
- 1
Puterea omului de a-și spune gândurile prin cuvinte; vorbirea însăși.
„Limbajul îl deosebește pe om de celelalte viețuitoare.”
- 2
Limba unei comunități.
„Fiecare popor își are limbajul lui.”
- 3
Felul propriu de a se exprima al cuiva.
„Se cunoaște după limbaj din ce sat vine.”
- 4
Felul de a vorbi al unei bresle sau al unui domeniu.
„Contractul era scris într-un limbaj juridic greu de înțeles.”
- 5
Sistem de semne care nu folosește cuvinte rostite.
„Limbajul semnelor le permite persoanelor surde să comunice.”
- 6
(Figurat) Mijloc de a spune ceva prin culori, sunete sau gesturi.
„Limbajul muzicii se înțelege fără traducere.”
- 7
(Informatică) Sistem de cuvinte și simboluri prin care se scriu programele.
„A învățat un limbaj de programare în două luni.”
Sinonime
- grai
- vorbire
- limbă
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Limbaj comuna) vorbire simplă, obișnuită; b) temei de înțelegere între oameni.
- Limbajul trupuluice spun gesturile și ținuta cuiva, fără cuvinte.
Etimologie
Din franceză (langage), la origine din latinescul lingua.