DEX Dicționar

intrigant

adjectiv / substantivun sens

Înțeles

  1. (Persoană) care face sau răspândește intrigi.

    „Colega era o intrigantă care vorbea pe la spatele tuturor.”

Sinonime

Cum se folosește

Feminin: intrigantă; plural: intriganți, intrigante.

Forme flexionare

masculin plural
intriganți
masculin plural
intrigante

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (intrigant).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I