Înțelesuri
- 1
Bărbat care are o legătură de dragoste cu o femeie fără să-i fie soț.
„Toată piesa se învârte în jurul unei femei, al soțului și al amantului.”
- 2
(Livresc, învechit) Bărbat îndrăgostit; iubit.
„În poeziile de atunci, amantul își plângea iubita sub fereastră.”
Sinonime
- iubit
- ibovnic
Antonime
Cum se folosește
La feminin: amantă. Cuvântul are, în vorbirea de azi, o nuanță de dojană — presupune o legătură ținută ascunsă.
Expresii și locuțiuni
- Prim-amantîn teatru, actorul care joacă rolul îndrăgostitului tânăr; june-prim.
Etimologie
Din franceză (amant) și latină (amans, amantis).