Înțelesuri
- 1
Care nu se referă la o persoană anume; rece, lipsit de personalitate.
„Scrisoarea avea un ton impersonal, de formular.”
- 2
(Gramatică, despre verbe și construcții) Care nu are subiect propriu-zis și se folosește doar la persoana a treia singular.
„„Plouă” și „trebuie” sunt verbe impersonale.”
Antonime
Cum se folosește
Forme: impersonală, impersonali, impersonale.
Forme flexionare
- masculin plural
- impersonali
- feminin
- impersonală
- feminin plural
- impersonale
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (impersonnel) și din latină (impersonalis).