Înțelesuri
- 1
Fiecare dintre curelele sau frânghiile lungi prinse de căpăstru, cu care se conduc caii înhămați; frâu.
„Căruțașul a tras de hățuri și caii s-au oprit.”
- 2
(Regional) Laț, ștreang, juvăț făcut din frânghie.
„Hoțul a scăpat din hăț în ultima clipă.”
Sinonime
- frâu
- dârlogi
Cum se folosește
Plural: hățuri.
Expresii și locuțiuni
- a ține (pe cineva) în hățuriA ține pe cineva din scurt, a-l stăpâni.
- a lua hățurile în mânăA prelua conducerea cu autoritate.
- a scăpa hățurile din mânăA pierde conducerea, a nu mai putea stăpâni situația.
Forme flexionare
- plural
- hățuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Cf. „haț”.