Înțelesuri
- 1
Puterea trupului de a face un efort.
„Nu mai avea forță să ridice sacul.”
- 2
Tărie, putere de orice fel.
„Forța vântului a smuls acoperișul.”
- 3
(fizică) Cauza care schimbă starea de mișcare sau de repaus a unui corp.
„Forța se măsoară în newtoni.”
- 4
(mai ales la plural) Trupele armate ale unui stat.
„Forțele armate au fost puse în alertă.”
- 5
Putere folosită împotriva voinței cuiva; silă.
„A intrat cu forța în casă.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Cu forțaîmpotriva voinței cuiva.
- Forță de muncătotalitatea oamenilor care pot munci.
- Tur de forțăizbândă care cere o încordare ieșită din comun.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- forței
- plural
- forțe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul force, ajuns acolo din latinescul fortia.