DEX Dicționar

flagrant

adjectiv / substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Atât de clar încât sare în ochi; evident.

    „E o nedreptate flagrantă.”

  2. 2

    (Substantiv) Prinderea cuiva chiar în timp ce comite o faptă ilegală.

    „Polițiștii au organizat un flagrant la predarea mitei.”

Sinonime

Antonime

Cum se folosește

Femininul e „flagrantă”. Substantivul are pluralul „flagrante”.

Expresii și locuțiuni

  • (Prins) în flagrant (delict)prins chiar în timpul faptei.

Forme flexionare

masculin plural
flagranți
feminin
flagrantă
feminin plural
flagrante

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceza flagrant.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera F