Înțelesuri
- 1
Osul de sus sau de jos al gurii, în care stau dinții; maxilar.
„Boxerul a primit un pumn în falcă.”
- 2
Partea de jos a obrazului.
„Avea fălcile umflate de la o măsea.”
- 3
(Tehnică) Fiecare dintre piesele unei mașini care prind sau sfărâmă un material.
„Fălcile concasorului sfărâmă pietrele.”
Sinonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ: fălcii; plural: fălci.
Expresii și locuțiuni
- cu o falcă în cer și cu una în pământFoarte furios, gata să înghită totul (ca balaurii din basme).
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- fălcii
- plural
- fălci
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Refăcut din pluralul „fălci” al unui cuvânt mai vechi, „falce”, din latinescul falx.