Înțelesuri
- 1
Faptul de a fi alungat din țara ta, ca pedeapsă, mai ales pentru motive politice; surghiun.
„Ovidiu a murit în exil, la Tomis.”
- 2
Viața dusă de cineva departe de țară, din voia lui sau silit.
„Mulți scriitori români au trăit în exil la Paris.”
- 3
(Figurat) Locul în care te simți străin, departe de cei dragi.
„Satul acela izolat i se părea un exil.”
Sinonime
- surghiun
- pribegie
- izgonire
- emigrație
Antonime
- întoarcere
- repatriere
Cum se folosește
Se pronunță eg-zil.
Expresii și locuțiuni
- Guvern în exilguvern al unei țări care funcționează în străinătate, când țara e ocupată.
Etimologie
Din franceza exil și din latinescul exsilium.