Înțelesuri
- 1
Om care a omorât pe cineva sau a săvârșit o crimă.
„Criminalul a fost prins după trei zile.”
- 2
(adjectiv) Care ține de crimă, care are legătură cu ea.
„Poliția a deschis o anchetă pentru faptă criminală.”
- 3
(adjectiv, în vorbirea de zi cu zi) Cu totul nedrept sau vinovat.
„E criminal să lași un câine legat în soare.”
Cum se folosește
În dicționare, primul articol de la „criminal” e un cuvânt învechit care însemna tribunalul care judeca crimele, apoi chiar închisoarea. Cuvântul de azi e cel de aici.
Expresii și locuțiuni
- Criminal de războiom judecat pentru fapte grave săvârșite în timpul unui război.
Etimologie
Din franțuzescul criminel și din latinescul criminalis, de la crimen „crimă, învinuire”.