Înțelesuri
- 1
Unealtă de lovit, făcută dintr-un cap greu prins într-un mâner.
„A folosit ciocanul ca să bată cuiul în perete.”
- 2
Nume dat unor unelte sau piese care seamănă la formă cu ciocanul.
„Ciocanul de lipit se încălzește în câteva secunde.”
- 3
(Sport) Bilă de metal legată de un mâner, aruncată la distanță; proba în care se aruncă.
„A luat medalie la aruncarea ciocanului.”
- 4
Fiecare dintre bețișoarele cu care se lovesc coardele țambalului.
„Țambalagiul mânuia ciocanele cu iuțeală.”
- 5
(Anatomie) Osișorul din urechea mijlocie, în formă de ciocan.
„Ciocanul, nicovala și scărița duc sunetul mai departe.”
- 6
(Omonim, popular) Păhărel cu gât lung, din care se bea rachiu; conținutul lui.
„Au dat un ciocan de țuică înainte de masă.”
Sinonime
- baros
- mai
Expresii și locuțiuni
- A fi între ciocan și nicovalăa fi prins într-o situație fără ieșire.
- A sta ciocan pe capul cuivaa-l bate la cap fără încetare.
- Ciocanul de lipitunealta cu care se lipesc metalele cu cositor.
Etimologie
Din slavă (čekanŭ); păhărelul, din bulgară și sârbă (čokan).