Înțeles
Cuvă fixată sub un robinet, făcută din porțelan sau din metal smălțuit, cu o deschidere de scurgere, în care se spală lucrurile.
„Vasele murdare așteptau în chiuvetă.”
Sinonime
- lavabou
- lavoar
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- chiuvetei
- plural
- chiuvete
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza cuvette.