Înțelesuri
- 1
Suma plătită periodic pentru folosirea unei locuințe sau a unui bun închiriat.
„Chiria se plătește până în data de cinci.”
- 2
(Învechit) Cărăușie: transportul de oameni sau de mărfuri, făcut pe bani.
„Umbla cu chirie de la sat la târg, cu carul cu boi.”
Sinonime
- arendă
- locație
Expresii și locuțiuni
- A sta cu chiriea locui într-o casă care nu e a ta, plătind pentru ea.
- A da cu chiriea închiria altcuiva un bun al tău.
- A umbla cu chirie(învechit) a-și câștiga pâinea cărând marfa altora.
Forme flexionare
- articulat
- chiria
- genitiv-dativ articulat
- chiriei
- plural
- chirii
- plural articulat
- chiriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din bulgară și sârbă (kirija), la origine din turcă.