DEX Dicționar

butuc

substantiv masculin6 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Bucată groasă dintr-un trunchi de copac, curățată de crengi.

    „Pe butuc se taie lemnele pentru foc.”

  2. 2

    (Fig.) Om prost și necioplit.

    „Nu fi butuc și învață din greșeli.”

  3. 3

    Partea de jos, mai groasă, a viței-de-vie.

    „Butucii vechi dau struguri puțini, dar buni.”

  4. 4

    Partea centrală a unei roți, în care sunt înfipte spițele.

    „Butucul roții trebuie uns cu unsoare.”

  5. 5

    (Istoric) Bucată de lemn cu găuri, în care erau prinse picioarele sau mâinile unui arestat.

    „Prizonierul era ținut în butuci.”

  6. 6

    Partea de sus a jugului; talpa unui război de țesut.

    „Butucul războiului de țesut era din stejar.”

Cum se folosește

Plural: butuci.

Expresii și locuțiuni

  • a lega butuca lega pe cineva strâns, ca să rămână nemișcat.
  • a dormi butuca dormi adânc.

Forme flexionare

plural
butuci

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Alte cuvinte de pe litera B