DEX Dicționar

briliant

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Diamant șlefuit cu multe fațete, care reflectă puternic lumina, folosit în bijuterii.

    „Inelul avea un briliant mic în mijloc.”

  2. 2

    (Tipografie) Mărime foarte mică de literă de tipar.

    „Notele erau culese în briliant.”

Sinonime

Cum se folosește

Se pronunță «bri-li-ant»; plural: briliante.

Forme flexionare

plural
briliante

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (brillant) și din rusă (briliant).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B