Înțeles
Cuțit mic, pe care îl porți în buzunar, cu lame care se pliază în mâner.
„Bunicul a tăiat salamul cu briceagul.”
Sinonime
- cuțitaș
Cum se folosește
Plural: bricege.
Forme flexionare
- plural
- bricege
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din turcescul bıçak (cu influența lui „brici”).