Înțeles
Pe care îl cunoaște multă lume; celebru, renumit.
„Concertul a fost susținut de un pianist bine-cunoscut.”
Antonime
Cum se folosește
Se scrie cu cratimă, după DOOM 3: „bine-cunoscut”, nu „binecunoscut”. Forme: bine-cunoscută, bine-cunoscuți, bine-cunoscute.