Înțelesuri
- 1
Balon de sticlă cu un filament înăuntru, care luminează când trece curentul electric; lampă electrică.
„Trebuie să schimb becul din hol.”
- 2
Piesă cu un orificiu prin care iese un jet de gaz sau de lichid vaporizat, ce poate fi aprins.
„Becul aparatului de sudură scoate o flacără albastră.”
- 3
(Învechit) Partea unei lămpi cu gaz în care se formează flacăra.
„Fitilul lămpii ajungea până la bec.”
- 4
(Sport, rar; la plural «beci») Fundaș la fotbal.
„Becul echipei a oprit atacul.”
Expresii și locuțiuni
- A fi (sau a cădea) pe bec(familiar) a se trezi într-un impas din care nu mai scapă; a o păți.
Etimologie
Din franceza bec (de gaz); sensul de fundaș vine din engleza back.