DEX Dicționar

bang

interjecție / substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Cuvânt care imită sunetul unei lovituri puternice, al unei împușcături sau al unui clopot.

    „Bang! s-a trântit ușa și s-a făcut liniște.”

  2. 2

    (substantivat) Sunetul astfel produs.

    „S-a auzit un bang scurt, undeva în spatele casei.”

Sinonime

  • bum
  • dang
  • pocnet

Expresii și locuțiuni

  • Bang sonicbubuitura produsă când un avion depășește viteza sunetului.

Etimologie

Onomatopee.

Alte cuvinte de pe litera B