Înțelesuri
- 1
(Popular) Spital pentru bolnavi psihic; ospiciu.
„Pe vremuri, bolnavii erau duși la balamuc.”
- 2
(Fig., familiar) Gălăgie mare și dezordine.
„În sala de clasă era un balamuc de nedescris.”
Sinonime
- zăpăceală
- haos
- învălmășeală
Cum se folosește
Plural: balamucuri.
Forme flexionare
- plural
- balamucuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din numele propriu Malamuc.