Înțeles
Purtare mândră și disprețuitoare față de alții.
„Aroganța lui îi îndepărtează pe toți colegii.”
Sinonime
- îngâmfare
- trufie
- înfumurare
- insolență
Cum se folosește
Nu are plural.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- aroganței
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza arrogance și din latinescul arrogantia.