Înțelesuri
- 1
Care aparține unor vremuri foarte îndepărtate sau care le e specific; străvechi.
„În muzeu sunt expuse unelte arhaice de piatră.”
- 2
(Despre cuvinte, expresii, construcții) Foarte vechi, ieșit de mult din uz.
„„Pre” în loc de „pe” e o formă arhaică, întâlnită la cronicari.”
- 3
(Ca substantiv neutru, „arhaicul”) Cea mai veche eră geologică; (ca adjectiv) care ține de ea.
„Rocile arhaice sunt printre cele mai vechi de pe Pământ.”
Cum se folosește
Feminin: arhaică; plural: arhaici, arhaice. Despărțire: ar-ha-ic.
Forme flexionare
- masculin plural
- arhaici
- feminin
- arhaică
- feminin plural
- arhaice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (archaïque).