Înțelesuri
- 1
Lucrare decorativă făcută din bucățele mici de marmură, sticlă sau ceramică, de culori diferite, lipite una lângă alta.
„Biserica are un mozaic auriu deasupra altarului.”
- 2
(Fig.) Amestec de lucruri deosebite.
„Orașul e un mozaic de culturi.”
- 3
Boală a plantelor care lasă pete decolorate pe frunze.
„Roșiile au fost atinse de mozaic.”
- 4
(Adjectiv și substantiv) Care ține de mozaism, religia iudaică, sau adept al ei.
„Comunitatea mozaică din oraș are o sinagogă veche.”
Sinonime
- amestec
Cum se folosește
Plural: mozaicuri.
Forme flexionare
- plural
- mozaicuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (mosaïque).