Înțelesuri
- 1
Plin de vanitate, preocupat de propria imagine și dornic să fie admirat; îngâmfat, orgolios.
„E prea vanitos ca să recunoască o greșeală.”
- 2
(Despre gesturi, vorbe) Care arată vanitate și dorința de a fi admirat.
„Discursul lui vanitos a plictisit sala.”
Cum se folosește
Feminin: vanitoasă; plural: vanitoși, vanitoase.
Forme flexionare
- masculin plural
- vanitoși
- feminin
- vanitoasă
- feminin plural
- vanitoase
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (vaniteux).