Înțelesuri
- 1
Conducere crudă și abuzivă, în care o singură persoană are toată puterea.
„Poporul s-a ridicat împotriva tiraniei.”
- 2
Purtare autoritară și asupritoare față de cei din jur.
„Angajații nu mai suportau tirania noului șef.”
- 3
(În Grecia antică) Formă de conducere a unui tiran care luase puterea prin forță.
„Atena a trecut prin perioade de tiranie.”
Sinonime
- despotism
- dictatură
- asuprire
- opresiune
Antonime
Cum se folosește
Pluralul e „tiranii”.
Forme flexionare
- articulat
- tirania
- genitiv-dativ articulat
- tiraniei
- plural
- tiranii
- plural articulat
- tiraniile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza tyrannie.