Înțeles
Unealtă de săpat în pământ dur: o bară grea de oțel, cu un capăt ascuțit și altul turtit, montată pe un cioc de lemn.
„Muncitorii au spart asfaltul cu târnăcopul.”
Sinonime
- tupilă
Cum se folosește
Plural: târnăcoape.
Forme flexionare
- plural
- târnăcoape
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din bulgară (tărnokop) și din sârbă (trnokop).