Înțelesuri
- 1
(Juridic) Măsură prin care un bun aflat în litigiu este pus sub pază până la rezolvarea procesului.
„Instanța a pus sechestru pe teren.”
- 2
(Juridic) Măsură prin care un bun este scos din folosința proprietarului, pentru executare silită sau confiscare.
„Casa a fost pusă sub sechestru pentru datorii.”
Sinonime
- indisponibilizare
Cum se folosește
Plural: sechestre. Variantă învechită: secvestru.
Forme flexionare
- articulat
- sechestrul
- plural
- sechestre
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (séquestre) și din latină (sequester, -tris).