DEX Dicționar

scâncet

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Plânset slab și întretăiat, mai ales al copiilor mici.

    „Din cameră se auzea scâncetul bebelușului.”

  2. 2

    Sunet jalnic scos de unele păsări sau animale.

    „Cățelul scotea scâncete în noapte.”

Sinonime

Antonime

Cum se folosește

Plural: scâncete.

Forme flexionare

plural
scâncete

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a scânci, cu sufixul -et.

Alte cuvinte de pe litera S