Înțelesuri
- 1
Șa de lemn așezată pe spinarea calului, a măgarului sau a catârului, pentru transportul poverilor.
„Catârul purta samarul încărcat cu saci.”
- 2
Încărcătură așezată pe spatele unui animal de povară.
„Măgarul gemea sub samar.”
- 3
Bucată de scândură cu o mică platformă, pentru transportul cărămizilor pe schele.
„Zidarul a urcat cărămizile pe samar.”
- 4
Grindă orizontală pe care se reazemă căpriorii unei case.
„Căpriorii se sprijină pe samar.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: samare.
Forme flexionare
- plural
- samare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din bulgară și din sârbă (samar).