DEX Dicționar

regn

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Cea mai mare grupă în care se împart ființele vii (de exemplu regnul animal, regnul vegetal); în trecut, fiecare dintre cele trei mari diviziuni ale naturii: animală, vegetală și minerală.

    „Ciupercile formează un regn separat de cel al plantelor.”

Cum se folosește

Plural: regnuri.

Forme flexionare

plural
regnuri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (règne) și din latină (regnum).

Alte cuvinte de pe litera R