Înțelesuri
- 1
Bucata de jos a cadrului unei uși, peste care treci când intri sau ieși.
„S-a împiedicat de prag și a scăpat tava.”
- 2
(Prin extensie) Intrarea într-o casă; casa, căminul.
„Nimeni n-a mai trecut pragul casei de la moartea lui.”
- 3
(Figurat) Punctul de la care începe ceva; ajunul unui eveniment.
„Suntem în pragul primăverii.”
- 4
Limită de la care apare un efect sau se schimbă o stare.
„Familia trăiește sub pragul de sărăcie.”
- 5
(În fizică și medicină) Valoarea minimă de la care apare un fenomen.
„Sunetele slabe, sub pragul de audibilitate, nu se aud.”
- 6
Ridicătură pe fundul unei ape curgătoare, peste care apa curge repezit.
„Pescarii știau pragurile Dunării, unde apa clocotea.”
- 7
(La instrumentele cu coarde) Fâșie ridicată pe grifa unei chitare sau a altui instrument, pe care apeși coarda ca să scoți o anumită notă.
„La chitară, degetele apasă coarda chiar înaintea pragului.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- A călca pragul cuivaa intra în casa lui, a-l vizita.
- A pune piciorul în praga te opune cu hotărâre, a nu mai ceda.
- A bate pragurilea umbla din casă în casă sau pe la mai multe instituții, cerând ceva.
- În pragul...chiar înainte de un eveniment sau de o schimbare.
Etimologie
Din slavă (pragŭ).