Înțelesuri
- 1
Plantă tropicală agățătoare, ale cărei fructe uscate se folosesc drept condiment.
„Piperul crește pe liane, în ținuturile calde.”
- 2
Condimentul făcut din boabele acestei plante, întregi sau măcinate.
„Pune și puțin piper în tocană.”
- 3
(Figurat) Ce dă haz și savoare unei povești sau unei situații.
„Anecdota lui avea piperul potrivit pentru masa aceea.”
Expresii și locuțiuni
- A avea piper pe limbăa fi ironic și mușcător când vorbește.
- A-i sări (cuiva) piperul la nasa se supăra repede și tare.
Etimologie
Din neogrecescul pipéri și slavonul piperŭ.