DEX Dicționar

pendul

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Corp atârnat de un punct fix, care se leagănă încoace și încolo după ce a fost scos din poziția de echilibru.

    „Elevii au măsurat la ora de fizică perioada unui pendul.”

  2. 2

    Piesă care, prin oscilația ei, reglează mersul unui ceas sau al unei mașini.

    „Ceasul s-a oprit, pentru că pendulul se agățase.”

Cum se folosește

Plural: pendule. Ceasul de perete cu pendul se numește „pendulă” (plural tot pendule).

Forme flexionare

plural
pendule

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (pendule) și din latină (pendulus).

Alte cuvinte de pe litera P