DEX Dicționar

pântec

substantiv neutru5 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Partea corpului dintre piept și bazin, unde se află stomacul și intestinele; burtă.

    „Calul avea pântecul umflat.”

  2. 2

    Stomacul; prin extindere, hrana.

    „Nu trăiește doar pentru pântec.”

  3. 3

    Locul unde crește copilul în corpul mamei.

    „Simțea copilul mișcându-se în pântec.”

  4. 4

    (Figurat) Partea dinăuntru, adâncul unui lucru sau al unui loc.

    „Minerii coborau în pântecul muntelui.”

  5. 5

    (Figurat) Partea bombată a unui obiect, ca a unei sticle sau a unei corăbii.

    „Pântecul vasului era încărcat cu grâne.”

Cum se folosește

Popular. Pluralul e „pântece”; se folosește și forma „pântece” la singular.

Expresii și locuțiuni

  • Cu pântecele la gură(despre o femeie) aproape de naștere.
  • Cu pântecele lipit de coastefoarte flămând.
  • Din pântecele mameidinainte de naștere, de când s-a născut.

Forme flexionare

plural
pântece

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din latina pantex, panticis.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera P