Înțelesuri
- 1
Apariția, în cursul unei boli, a unui focar secundar într-o parte a corpului diferită de focarul inițial.
„Medicul a găsit o metastază la plămâni.”
- 2
(Fonetică) Detentă, desprinderea organelor de vorbire la sfârșitul unui sunet oclusiv.
„În fonetică, metastază este desprinderea de la sfârșitul unui sunet oclusiv.”
Cum se folosește
Plural: metastaze.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- metastazei
- plural
- metastaze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (métastase).