Înțelesuri
- 1
Situația sau rolul în care apare cineva sau ceva la un moment dat; înfățișare, chip.
„L-am văzut pentru prima dată în ipostaza de bunic.”
- 2
(În filozofie și teologie) Fiecare dintre formele sub care se arată o realitate unică, de exemplu persoanele Sfintei Treimi.
„Teologii vorbesc despre cele trei ipostaze ale divinității.”
Cum se folosește
Genitivul: ipostazei; pluralul: ipostaze. Forma veche „ipostas” nu se mai folosește.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- ipostazei
- plural
- ipostaze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (hypostase).