Înțeles
Bâtă groasă, îngroșată la un capăt, folosită în trecut ca armă.
„Eroul a luat măciuca și a lovit uriașul.”
Sinonime
- bâtă
- ghioagă
Cum se folosește
Plural: măciuci.
Expresii și locuțiuni
- a i se face părul măciucăa fi cuprins de spaimă, a i se zbârli părul.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- măciucii
- plural
- măciuci
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (*matteuca).