DEX Dicționar

iris

substantiv neutru / substantiv masculin3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    (Substantiv neutru) Partea colorată a ochiului, în jurul pupilei.

    „Are irisul de un verde deschis.”

  2. 2

    (Substantiv neutru) Diafragma unui aparat de fotografiat, care lasă să intre mai multă sau mai puțină lumină.

    „Fotograful a închis irisul ca să clarifice fundalul.”

  3. 3

    (Substantiv masculin) Plantă cu frunze lungi ca o sabie și flori mari, violete sau galbene; stânjenel.

    „În grădină au înflorit irișii.”

Sinonime

  • stânjenel
  • diafragmă

Cum se folosește

Pluralul e „irisuri” pentru ochi și aparate și „iriși” pentru plantă.

Etimologie

Din franceză și din latină (iris).

Alte cuvinte de pe litera I