Înțelesuri
- 1
Om care ia pe ascuns ce nu-i aparține.
„Hoții au fost prinși a doua zi.”
- 2
(Adjectival) Care are obiceiul să fure.
„A avut un vecin hoț, care-i lua lemnele.”
- 3
(Familiar, cu sens îmblânzit) Om ștrengar, care știe să păcălească cu farmec.
„Râdea cu ochi de hoț, când îl prindeai cu mâna în cutie.”
Antonime
- om cinstit
Expresii și locuțiuni
- A prinde hoțula-l descoperi asupra faptei.
- Hoț de codrutâlhar de drumul mare.
- A striga „hoții!”a cere ajutor la o furtișag; (figurat) a face gălăgie ca să acoperi vina ta.
Forme flexionare
- plural
- hoți
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie necunoscută.