Înțelesuri
- 1
Ansamblul însușirilor care atrag și încântă; putere de seducție.
„Orașul își păstrează farmecul chiar și pe ploaie.”
- 2
Plăcerea care te cuprinde în fața unui lucru frumos.
„Farmecul serii a fost stricat de un telefon.”
- 3
(în basme și în credințele populare) Vrajă; mijloc magic prin care se schimbă mersul lucrurilor.
„Baba i-a făcut farmece, ca să nu se mai întoarcă.”
Sinonime
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Ca prin farmecpe neașteptate, ca și cum ar fi intervenit o putere magică.
- A face farmecea recurge la vrăji, la practici magice.
Forme flexionare
- plural
- farmece
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latinescul pharmacum.