Înțelesuri
- 1
Scoaterea afară a unui lucru înfipt sau ascuns, cum ar fi un dinte sau un glonț.
„Extragerea dintelui s-a făcut cu anestezie.”
- 2
Tragerea la sorți a numerelor câștigătoare.
„Extragerea de duminică a adus un câștigător la Loto.”
Antonime
- introducere
- inserare
Cum se folosește
Pluralul e „extrageri”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- extragerii
- plural
- extrageri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din verbul „a extrage”.