Înțelesuri
- 1
Munca prin care experiența și cultura sunt trecute de la o generație la alta; formarea omului tânăr.
„A investit mult în educația copiilor, chiar și cu sacrificii financiare.”
- 2
Totalitatea cunoștințelor și a deprinderilor căpătate astfel.
„Are o educație aleasă, se vede din felul cum vorbește.”
- 3
Bună-cuviință, purtare civilizată în societate.
„E un băiat cu educație, salută mereu politicos.”
Antonime
- neșcolire
Expresii și locuțiuni
- A face educație cuivaa-l învăța cum se cuvine să se poarte.
- Educație fizicăexercițiile corporale practicate în școală.
Forme flexionare
- articulat
- educația
- genitiv-dativ articulat
- educației
- plural
- educații
- plural articulat
- educațiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (éducation) și latină (educatio, de la educare „a crește”).