Înțelesuri
- 1
Autovehicul închis, cu caroserie de tip furgon, folosit pentru transportul mărfurilor.
„A închiriat o dubă pentru mutare.”
- 2
Vehicul închis, cu ferestruici și gratii, în care sunt transportați deținuții.
„Inculpații au fost aduși cu duba, sub escortă.”
- 3
(Figurat, familiar) Închisoarea, unde ajung condamnații.
„A ajuns la dubă pentru câteva luni.”
Sinonime
- furgonetă
- furgon
- autodubă
Expresii și locuțiuni
- Dubă de marfămașină închisă, pentru transportul mărfurilor.
- A ajunge în dubă(familiar) a fi luat de poliție.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- dubei
- plural
- dube
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Cuvânt de origine slavă, apropiat de sârbescul dubak.