Înțelesuri
- 1
(Familiar) A bate rău pe cineva, până îl lasă aproape fără putere.
„Hoțul prins în livadă a fost cotonogit de paznici.”
- 2
(Rar) A începe să șchiopăteze, a se îmbolnăvi de picioare; (despre animale) a ologi.
„Calul a cotonogit după ce a călcat într-un cui.”
Sinonime
- a snopi
- a stâlci
Cum se folosește
Familiar. Prezent: cotonogesc, cotonogește. Conjunctiv: să cotonogească.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- cotonogesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- cotonogește
- imperfect pers. 1 singular
- cotonogeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să cotonogesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să cotonogească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „cotonog” (șchiop), cuvânt venit din ucraineană.