Înțelesuri
- 1
(Despre opere și autori) De o valoare care rămâne peste veacuri; care poate fi luat ca model.
„Caragiale e un clasic al literaturii române.”
- 2
Care ține de Antichitatea greco-romană sau de curentul clasicismului.
„A studiat limbile clasice: latina și greaca veche.”
- 3
Care se face după tipicul obișnuit, tradițional.
„A ales o croială clasică, fără fantezii.”
- 4
Care e tipic pentru o situație; care se repetă la fel.
„E cazul clasic de neînțelegere între vecini.”
Sinonime
- tradițional
- consacrat
Expresii și locuțiuni
- Muzică clasicămuzica cultă europeană, mai ales cea din secolele XVIII-XIX.
- Exemplu clasiccazul cel mai potrivit, care se dă mereu ca ilustrare.
Etimologie
Din franceză (classique), cu sprijin din latină (classicus).