Înțelesuri
- 1
Cristale mărunte de gheață care se așază noaptea pe iarbă, pe pământ și pe lucruri, în nopțile reci.
„Dimineața, iarba era acoperită de brumă.”
- 2
(Popular) Chiciura care se prinde pe crengi.
„Pomii erau albi de brumă.”
- 3
Stratul subțire, alburiu, de pe unele fructe.
„Prunele au încă bruma pe ele, semn că sunt proaspete.”
- 4
(Figurat) Cantitate mică din ceva.
„Și-a păstrat bruma de avere pe care o avea.”
Sinonime
- chiciură
- promoroacă
Expresii și locuțiuni
- Bruma de…puținul care a mai rămas din ceva.
- A cădea brumaa se lăsa primul îngheț ușor al toamnei.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- brumei
- plural
- brume
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (bruma).