DEX Dicționar

bronz

substantiv neutru4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Aliaj de cupru cu cositor, tare și rezistent, din care se fac statui, clopote și monede.

    „Statuia lui Ștefan cel Mare e turnată în bronz.”

  2. 2

    Obiect de artă făcut din acest metal.

    „Muzeul expune bronzuri din Antichitate.”

  3. 3

    (Familiar) Medalia de bronz, pentru locul al treilea.

    „Gimnasta noastră a luat bronzul la bârnă.”

  4. 4

    (Familiar) Culoarea închisă a pielii arse de soare.

    „S-a întors de la mare cu un bronz frumos.”

Sinonime

  • bronzare

Cum se folosește

Pluralul „bronzuri” se folosește pentru obiecte.

Expresii și locuțiuni

  • Epoca bronzuluiperioada din preistorie în care oamenii au început să facă unelte și arme de bronz.

Etimologie

Din franceza bronze.

Alte cuvinte de pe litera B